IMPACT

„Acest text invită călătorul la o vizită cultural-istorică, la o vizită în trecutul prezent încă în oameni, în vorbe, în locuri și obiecte. În paginile următoare veți găsi un ghid turistic pentru o Românie diversă în rădăcini, în clădiri, monumente, vestigii dar și în viața oamenilor și limba vorbită zi de zi”.

„Am ajuns în nordul Europei, dincolo de Cercul Polar, în ținutul care se numește Finnmark sau Laponia, să cunoaștem poporul indigen Saami, așa cum este el astăzi. (…) Cei mai mulți dintre ei trăiesc în nordul Norvegiei (40 000), iar restul, în Suedia, Finlanda și Peninsula Kola. (…) În urmă cu sute de ani, erau oameni fără țară, nomazi, care își așezau cortul într-una din țările din nordul Scandinaviei, iar astăzi, deși reprezintă o populație minoritară, au propriul lor parlament și sunt considerați a fi una dintre minoritățile cu tradițiile cel mai bine conservate din lume”.

„Prima inițiativă interculturală din zona Clisura Dunării în cadrul căreia tinerii și reprezentanții comunităților etnice vin unii către alții pentru a-și înțelege diversitatea, a exploata împreună bogăția de resurse culturale și umane din zonă și de a promova aceste resurse către comunitățile lor și nu numai”.

„Tăiatul porcului și a vițelului pentru friptură, pregătitul sarmalelor, al colacilor, a prăjiturilor, cât și al pâinilor cât roata carului sunt doar câteva din tainele artei cultural-gastronomice păstrate de socăcițe, arta pe care membrii echipei de proiect doresc să o readucă în actualitate”.

„Un film de animație care intenționează să conștientizeze publicul asupra efectelor negative ale lipsei de implicare în viața socială și în ocrotirea mediului, precum și la efectele negative ale lipsei de comunicare pe care le produce stabilirea relațiilor inter-personale virtuale în defavoarea celor reale”.

„Cultura românească are la bază un mozaic de valori materiale și imateriale cu influențe considerabile venite din partea minorităților etnice. Printre valorile materiale amintim centre urbane, sate tradiționale, fortificații, biserici, obiecte de artă etc.

„De-a lungul ultimilor 20 de ani, harta etnică a țării a cunoscut schimbări considerabile, inclusiv prin apariția unor noi grupuri minoritare. Bucureștiul, un oraș cu prea puține date pentru a putea fi considerat cosmopolit, găzduiește comunități de străini din cele mai variate, de la britanici și italieni până la chinezi, libanezi, turci și indieni.

„Povestiri din curtea școlii este un spectacol creat împreună cu tineri care locuiesc în cartierul Ferentari, despre poveștile lor, din cartier și din viață. O campanie anti-discriminare a fost lansată prin realizarea și diseminarea a două spoturi video în care tineri implicați în proiect se bucură de susținerea unor artiști profesioniști în aducerea în atenția publicului a unor efecte ale discriminării”.

„Balkanik este un proiect multidisciplinar care ilustrează şi promovează patrimoniul cultural al spaţiului balcanic, aşa cum este acesta pus în lumină printr-o varietate de arte: tarafuri şi fanfare tradiţionale, dar şi muzicieni care reinterpretează într-o cheie contemporană muzica balcanică, pictori, sculptori şi fotografi, meşteşugari şi designeri, dansatori şi acrobaţi, plus arta culinară a diverselor grupuri etnice din Bucureşti.

„Scurt metrajului de animație „Chororo – muzica Europei dincolo de prejudecăți” își propune promovarea toleranței și a diversității culturale. Filmul trasează povestea unui băiat de etnie rromă, pe nume Zavaidoc, care în primăvara anului 1941, călătoreşte de la Bucureşti la Paris, printr-o Europă sfâşiată de război, sperând să îşi găsească idolul: renumitul chitarist de jazz Django Reinhardt. Călătoria îi va schimba viaţa pentru totdeauna”.

„În tradiția satelor transilvănene, socăcițele sunt bucătăresele prezente la toate evenimentele majore din viața satului – nunți, botezuri, dar și la pomene. Meșteșugul lor – socăcitul – nu e ușor de stăpânit, dar este esențial pentru întâlnirile membrilor comunității, deoarece doar socăcițele știu cum să pregătească mâncarea bună, palinca fiartă cu săcare care să asigure, după caz, fie buna dispoziție și veselia, fie comemorarea pioasă pentru sutele de invitați”.

„Filmul (Provocarea granițelor) este un documentar despre două grupuri mici din comunitatea Rroma care au luptat pentru a avea o viață mai bună, prin muncă și artă. Proiectat pentru prima data în cadrul proiectului și festivalului , filmul prezintă o colecție de povestiri scurte despre două grupuri care au reușit să rămână fidele tradițiilor lor în secolul 21, luptându-se cu discriminarea, sărăcia, birocrația și propriile motivații.

„Proiectul Photo Romania 2015 înseamnă continuarea unei idei începute cu peste 5 ani în urma, materializata sub forma a sute de evenimente: zeci de expoziții, workshop-uri, ateliere, conferințe și prelegeri, cu invitați romani și străini, cu o largă vizibilitate atât în țara cât și în Europa. Înseamnă un pas înainte în dezvoltarea fotografiei și recunoașterea acesteia ca artă în rândul artelor. Înseamnă pasiune exprimată în imagini”.

„Publicat cu scopul documentării şi analizării varietății formelor şi experienţelor de locuire din Capitală, volumul prezintă dintr-o perspectivă personală experiențe diferite de locuire din orașul timpurilor noastre.

„Spiritul Jazz s-a arătat în 2015 capabil să umple orașul: am fost în centru și în cartierele Grigorescu și Gheorgheni, am fost în instituții de cultură și pe malul Someșului, am fost în pub-uri și în parc. Peste tot – aceeași atmosferă, același sentiment de insulă a relaxării și a bunei dispoziții într-un oraș din ce în ce mai agitat. Peste tot – aceiași oameni prietenoși și buni unii cu alții, capabili și să se distreze împreună, dar și să se adune împreună pentru mai binele comunității”.

„Bucharest Housing Stories este un serial documentar despre diversitatea experienței de locuire din orașul București și împrejurimi. Constituit din șapte episoade axate pe diferite tipuri de spații - blocuri construite în perioada socialistă, noi ansambluri rezidențiale, zone de tip „ghetou”, cămine studențești, spaţii publice (locuirea „în aer liber”), fostele case naționalizate și cele din zona periurbană și urmărind 21 de personaje cu experiențe diferite, proiectul își propune să documenteze diversitatea culturală a practicilor de locuire din urbanul românesc contemporan”.

„Proiectul „Arta nu urăște – celebrarea valorii” a vizat o campanie de conștientizare și măsuri afirmative de creștere a capacității grupului vulnerabil reprezentat de copiii de etnie roma de a-și exprima deschis și fără teama de marginalizare sau etichetare apartenența etnică, de a accede la educație incluzivă și la o viața demnă, prin susținerea și recunoașterea potențialului lor de a ajunge la performanță în domeniile educaționale pe care le aleg”.