IMPACT

Proiectul a promovat multiculturalitatea în zona Beiuș, oferind informații despre istoria locală, cultura populară, meșteșugurile și tradițiile, inclusiv ale populației rome.

„ProEtnica, cea mai mare sărbătoare a dialogului multicultural din România, care vă va purta timp de 4 zile printr-un „univers divers” al vieții sociale, culturale și spirituale a comunităților etnice din România, etalat prin spectacole de muzică, dans, poezie și teatru, activități interactive cu publicul, expoziții de artă contemporană, lansări de cărți și publicații, vizionări de filme, bal interetnic, standuri de meșteșugari, expoziții culinare, dezbateri și mese rotunde, publicații, spectacole intercomunitare.”

La aproape 20 de kilometri de Bucureşti se află localitatea Brăneşti. Aici localnicii au grijă ca an de an să reînvie în prima zi de luni de după lăsata secului un obicei străvechi, căruia i se spune „Ziua Cucilor”.

Teatrul naște dialog a fost mai mult decât o succesiune de întâmplări fericite, a fost un amalgam de trăiri și emoții constructive. (…) Am pornit la drum cu câțiva tineri deosebiți, dar printre care am regăsit și cazuri sociale, tineri care nu aleseseră cel mai bun drum, care proveneau din familii dezorganizate, elevi bucureșteni care până la acel moment nu făcuseră cunoștință cu experiența de a fi spectator de teatru, fie el doar ad-hoc sau neconvențional.

„În Oltenia, deși minoritățile etnice au contribuit la patrimoniul cultural regional (arhitectură, muzică, meșteșuguri), proba acestei moșteniri rămâne la îndemâna câtorva specialiști, nefiind vizibilă publicului larg. 

„Proiectul Manifest canin în sala de lectură din Moldova a fost dedicat copiilor între 8 şi 16 ani şi s-a desfăşurat în zece biblioteci publice din România. În cadrul proiectului aproximativ 1000 de copii au vizionat spectacolul de teatru Confesiunile unui câine, de Ioana Macarie şi Mihaela Rădescu, prezentat de Asociaţia Culturală REPLIKA. 

Punerea în scenă a piesei de teatru SAY IT NOW în Oslo a reprezentat o oportunitate extraordinară pentru interacțiune multiculturală. S-a discutat îndelung despre impactul unui astfel de proiect ținând seama de tematica abordată, și totodată, au fost împărtășite impresii din perspectiva spectatorului și a făuritorilor de spectacol.

„Ritul de trecere îl ajută pe individ să se pregătească pentru noua sa identitate necesară însuşirii noului status social. (…) Ritul de trecere nu poate avea succes fără un context social specific şi fără implicarea comunităţii într-un mod relevant. 

„Semnificativ intitulată, expoziţia „Convieţuiri” a fost organizată de Primăria Municipiului Iaşi şi Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Iaşi, tema de creaţie fiind viaţa, locurile şi obiceiurile comunităţilor minoritare în viziunea artiştilor plastici ieşeni. (…) 

„Proiectul Poveşti Nespuse – Untold Stories a vizat documentarea şi promovarea culturii şi identităţii rome, sprijinind astfel cunoaşterea istoriei culturale şi sociale a populaţiei rome din România, prin manifestări artistice și de cercetare.”

„În Oltenia, deși minoritățile etnice au contribuit la patrimoniul cultural regional (arhitectură, muzică, meșteșuguri), proba acestei moșteniri rămâne la îndemâna câtorva specialiști, nefiind vizibilă publicului larg. 

„Ce-ar fi povestea socăcițelor şi, mai cu seamă, a socăcitului, precum şi gustul artei sale, fără esenţele şi tradiţiile distilate din viaţa socială a comunităţilor săteşti? Şi, ce ar fi satele, fără aducerile aminte ale oamenilor, lecţii trăite şi trecute din generaţie în generaţie sau întâmplări spuse de unii, altora, în jurul mesei ori pe băncuţele de la poartă?”.

„Proiectul „Arta nu urăște – celebrarea valorii” a vizat o campanie de conștientizare și măsuri afirmative de creștere a capacității grupului vulnerabil reprezentat de copiii de etnie roma de a-și exprima deschis și fără teama de marginalizare sau etichetare apartenența etnică, de a accede la educație incluzivă și la o viața demnă, prin susținerea și recunoașterea potențialului lor de a ajunge la performanță în domeniile educaționale pe care le aleg”.

„La aproape 20 de kilometri de Bucureşti se află localitatea Brăneşti. Aici localnicii au grijă ca an de an să reînvie în prima zi de luni de după lăsata secului un obicei străvechi, căruia i se spune „Ziua Cucilor”. Astfel, proiectul a urmărit să consolideze identitatea culturală a comunei Brănești și să evidențieze datinile locale, alături de artizanat și meșteșuguri tradiționale românești”.

„Proiectul urmărește să combată prin cultură încercările unui sistem de educație deficitar (numărul mare al tinerilor absolvenți șomeri evidențiază ruptură dintre sistemul de educație bazat pe teorie și realitățile vieții de zi cu zi), precum și cele ale unei societăți care rămâne indiferentă la problemele adultului de mâine. Tinerii din România nu pot să-și expună liber opiniile și problemele; nu știu către cine să se îndrepte pentru a primi răspunsuri la întrebări fundamentale”.

„De peste 50 de ani unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate concursuri de muzică clasică, concursul Internațional de Dirijat Jeunesses Musicales Bucureşti creează oportunităţi pentru tinerii muzicieni din lume, promovând muzica şi tinerele talente și conducând, în mod firesc, la o circulaţie semnificativă a operelor şi produselor culturale.”

„Programele și activitățile desfășurate sub umbrela Hotspot.art au continuat strategia pe termen lung a Fabricii de Pensule, orientată înspre a susţine, promova şi dezvolta creaţia şi difuzarea culturii, de a contribui la profesionalizarea sectorului cultural și de a facilita accesul la cultură.